Întru aceasta zi, cuvânt din Limonar, despre Mina, diaconul 

    Ne-a spus noua Gheorghe de la Rait de un frate cu numele Mina, care a fost diacon acolo. Ca acesta a ieșit de la o slujba în lume și ce a pătimit nu am aflat, ci numai știu atât că a lăsat chipul călugăresc și a rămas în lume. Iar după ce au trecut multe zile, acesta a mers în cetatea lui Dumnezeu, Antiohia, și, când trecea prin Seleucia, a văzut de departe mănăstirea Preacuviosului Simeon Stâlpnicul și a zis intru sine: "Mă voi sui și voi vedea pe marele Simeon", ca niciodată nu-l văzuse. Iar după ce a ajuns el la stâlp și s-a apropiat,  daca l-a văzut pe el Sfântul Simeon, îndată de la Dumnezeu s-a înștiințat ca a fost călugăr și a avut slujba diaconiei. Și a chemat pe cel ce-l slujea, zicând: "Adu-mi foarfecele aici". Iar acela le-a adus. Zis-a Sfântul Simeon către slujitorul sau: "Bine este cuvântat Domnul, tunde-l pe acela", și-l arata cu degetul sau, ca erau mulți stand pe lângă stâlp. Iar acesta, minunându-se de cuvântul Sfântului și de frica mare fiind cuprins, deloc nu s-a împotrivit, cunoscând ca Dumnezeu a descoperit starețului despre dansul. Iar după tunderea lui, i-a zis marele Simeon: "Fa rugăciune, diacone". Și făcând el rugăciune, Sfântul i-a grăit iarăși: "Să mergi la Rait, de unde ai ieșit". Iar el zicând: "Nu pot suferi rușinea de la părinți", Simeon iarăși i-a grăit lui: "Să mă crezi, fiule, ca nu e nevoie să te rușinezi de aceasta, ca, te vor primi pe tine cu ochi blânzi și vor avea bucurie și veselie de a ta întoarcere. Și să știi fiule, ca Dumnezeu va să facă semn cu tine, ca să cunoști ca ți-a iertat ție păcatul acesta, ca negrăită este bunătatea Lui".

 Iar, după ce a venit la Rait, l-au primit părinții cu mâinile întinse și l-au dus în Sfântul altar. Iar intr-o Duminica, ducând el Preasfintele Daruri ale marelui Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus, și deodată, au început să-i curgă ochii lui. Și, din acest semn, au cunoscut părinții, ca l-a iertat pe el Dumnezeu de greșeala, după cuvântul Sfântului Simeon. 

Minunea Sfântului Simeon, cu un preot 

Un preot oarecare, șezând intr-o zi în fata bisericii, iată, un duh necurat a venit la dansul în chip de nor întunecat și înnegrit și s-a pus ca un acoperământ pe capul lui și l-a lipsit de lumina și mintea lui i s-a luat și i s-au slăbit lui toate oasele și nu putea să grăiască; și, intrând unii, l-au aflat pe el ca pe un mort. Și a petrecut în boala aceea noua ani, neputând a se întoarce pe sine pe alta parte, daca nu-l întorcea pe el cineva. Și auzind rudele lui, cele despre Sfântul Simeon, au mers la Sfântul, ducându-l și pe el în pat și ajungând ca la trei stadii de mănăstire, zăcea acolo. Iar Sfântul Simeon, stand la rugăciune, i s-a descoperit lui despre preotul acela. Și, la miezul nopții, a chemat Sfântul pe unul din ucenicii lui și i-a zis: "Ia din apa aceasta și mergi degrabă și vei afla acolo pe un preot purtat pe pat; să-l stropești cu apa aceasta și să-i spui: Iți zice ție păcătosul Simeon, intru numele Domnului nostru Iisus Hristos, scoală-te și-ți lasă patul tău și vino la mine cu picioarele tale". Iar ucenicul, mergând, a făcut după cuvântul Sfântului. Și s-a sculat înaintea Sfântului. Și i-a zis lui Sfântul: "Școala-te, nu te teme, măcar de te-a și mâhnit pe tine diavolul noua ani, ci iubirea de oameni a lui Dumnezeu nu te-a lăsat pe tine pana în sfârșit să pieri. Ca nu cu temere de Dumnezeu, ci și prea cu nedreptate ai stat în Sfântul altar și, mai înainte de a afla adevărul, ai ascultat pe clevetitorii cei ce judecau în taina pe aproapele lor și fără de nici o vina asupreai pe unii, îndepărtându-i de împărtașirea Sfintelor Taine. Și aceasta făcând, pe iubitorul de oameni Dumnezeu nu puțin L-ai mâhnit. Drept aceea, se și întărise asupra ta diavolul. Ci iubirea de oameni a lui Dumnezeu și indurările Lui s-au înmulțit spre tine. Însă pe cei care te-au nedreptățit, mergând, îi vei afla pe ei rugându-se ție, cu multa durere, să-i ierți; precum a făcut Dumnezeu mila cu tine, așa și tu să faci mila cu dânșii, încă și țărâna luând de aici, vei presară peste dânșii". Și a ieșit preotul cu bucurie i-a poruncit lui Sfântul și îndată s-au vindecat și aceia, slăvind pe Dumnezeu. 

Despre tâlharul ce s-a pocăit lângă stâlpul Sfântului Simeon 

Un oarecare tâlhar din Antiohia, Ionatan cu numele, pe mulți oameni îi ucidea pe drumuri și prin case, tâlhărește năvălind năprasnic prin sate și prin cetăți; și nimeni nu putea să-l prindă pe el, măcar ca mulți îi pândeau calea, ca era puternic și viteaz foarte, încât nimeni nu putea  să-i stea împotriva.  Deci, s-a pornit toata Antiohia și a trimis ostași ca să-l prindă pe dansul, iar el neputând să se ascundă de dânșii, ca un leu fugind de la fata celor ce-l goneau pe el, a alergat în ograda Cuviosului Simeon și, apucându-se de stâlp, ca păcătoasa de picioarele lui Hristos, plângea cu amar. Deci Sfântul a strigat către dansul, de sus: "Cine ești, de unde și de ce ai venit aici?" Iar el a zis: "Eu sunt Ionatan, tâlharul, cel ce am făcut toate răutățile și am venit aici, ca să mă căiesc de păcatele mele". Acestea grăindu-le el, iată au năvălit de la Antiohia ostașii care-l goneau pe el, strigând către Cuviosul: "Da-ne noua, părinte, pe vrăjmașul nostru, tâlharul, că, iată, și fiarele sunt gata în cetate să-l mănânce pe el". Răspuns-a lor fericitul Simeon: "Fiii mei, nu eu l-am adus pe el aici, cu Dumnezeu, Cel ce voiește pocăința lui, l-a povățuit aici. Deci, de veți putea intru înăuntru, prindeți-l pe el, ca eu nu pot să-l scot la voi, ca mă tem de Acela Care l-a trimis la mine". Acestea auzindu-le ostașii și neîndrăznind nu numai să intre în ograda, ci nici cuvânt să zică împotriva, s-au întors cu teama și au spus toate în Antiohia. Iar tâlharul a petrecut șapte zile lângă stâlp, căzând la rugăciune către Dumnezeu, mărturisindu-se și plângând cu plângere mare, cat și cei ce erau acolo, văzând pocăința și plângerea lui se umileau. Iar după șapte zile, a strigat către Sfântul: "Părinte,  îmi poruncești să mă duc?" Iar părintele i-a zis: "Au, iarăși, la lucrurile tala cele rele, te vei întoarce?" Iar el a răspuns: "Ba nu, părinte, ci vremea mea a sosit". Și așa, vorbind cu dansul, și-a dat duhul sau la Dumnezeu. Iar ucenicii Sfântului Simeon, vrând să îngroape pe tâlhar lângă ograda, iată mai marii oștilor veniră de la Antiohia după tâlhar și începură a striga: "Da-ne noua, părinte, pe vrăjmașul nostru, de care toata cetatea s-a cutremurat". Răspuns-a Cuviosul: "Cel ce l-a adus pe el la mine, Acela în mulțime de oaste cereasca a venit și l-a luat pe el la Sine, curățit prin pocăința; deci nu mă tulburați pe mine". Acestea, auzindu-le acei dregători și văzând pe tâlharul mort, s-au înspăimântat și au lăudat pe Dumnezeu, Cel ce nu voiește moartea păcătosului. Și, întorcându-se, au spus în cetate cele de la Cuviosul au auzit și au văzut.

 

Căutare

Apostolia

FTOUB Roma

Instagram

    5 X 1000

     

    Catedrala Neamului

    construimcatedrala.ro

    Tinerii ortodocși

    Nepsis

    Reportaje EORI

     
     

    Vă Recomandăm

    Agenda/Diario pentru tine!ri 2019/2020

     

     

    Numărul total de vizitatori

    11809820