LECTURA LUNII - Prezentarea cărții ”Hristos, Biserică, Misiune”

 

Cartea părintelui profesor academician Dumitru Popescu „Hristos, Biserică, Misiune, Revelanța misiuneii Bisericii în lumea contemporană”, a apărut la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galați, 2011.

În primele pagini găsim 5 mărturii de marcă ale unor distinși ierarhi și oameni de seamă ai Ortodoxiei românești. Astfel, după cum este și firesc, Înaltpreasfințitul Părinte Episcop Casian Crăciun îl prezintă pe autor ca fiind „un teolog misionar convingător, un apostol apologet și un dascăl al dialogului dintre credință și știință, dintre teologie și cultură, dintre Biserică și lumea contemporană”. Apoi, precizează: „Rar se întâlnesc astfel de oameni ai sintezelor, profunzi, logici și capabili de a se deschide sincer spre alții, păstrându-și nealterată poziția solidă a identității neșovăielnice”[1].

Altă mărturie pentru autor este cea a conferențiarului universitar doctor Adrain Lemeni, care, de altfel, este și o descriere a modului în care cartea este structurată: „sunt trei părți: prima parte exprimă viziunea părintelui referitoare la misiunea Bisericii în societatea contemporană, materializată într-o formă vie prin dialogul cu conf. dr. Cristinel Ioja; a doua parte a cărții cuprinde articole și studii apărute în diferite publicații ale Arhiepiscopiei Dunării de Jos și a treia parte a volumului este formată din recenziile realizate și volumele publicate ale părintelui”[2].

Vom cita câteva crâmpeie de dialog în care se conturează clar rolul creștinului în societatea de azi: „ – Biserica Ortodoxă are o altă viziune misionară decât cea apuseană, o viziune misionară fundamentată pe Liturghie și Taine, în care persoana este văzută în comuniune, unde relațiile interpersonale joacă un rol fundamental ... (părintele D. Popescu răspunde): - Cu siguranță trebuie să prezentăm, într-un mod viu, modelul de viață al Bisericii în lumea de azi, care nu este altul decât modelul de viață al lui Hristos, Dumenzeu și Om. Pentru aceasta trebuie să intensificăm misiunea Bisericii, ținând cont de provocările lumii actuale. În acest sens, trebuie să evităm atât pietismul care fuge de lume, cât și activismul, care se vrea prezent cu orice preț în lume. – De ce? – Deoarece fiecare dintre aceste acțiuni are accente unilaterale. Activismul pune accent pe rațiune și acțiune, în detrimentul experienței, în timp ce pietismul pune accent pe experiență, în detrimentul rațiunii și al credinței Bisericii. Este necesar ca dimensiunea psihologică a spiritualității să fie însoțită de dimensiunea ei ontologică, pentru ca amândouă, integrate ... să poată contribui la înnoirea trupească și sufletească, în Hristos, a omului contemporan[3].

Autorul are câteva remarce deosebite, vrednice de a fi amintite una după alta; dar, se înțelege, că locul nu permite; cu toate acestea vom reda o parte din ele, ca fiecare din noi, mireni și hirotoniți, să înțelegem cât de folositoare ne sunt convingerile unui om cu o experiență de slujire, catedră, dialog, atât de bogată.

„Nu creștinii trebuie să se configureze după chipul și modelul lumii, ci lumea trebuie să se modeleze după modul de viețuire al creștinilor, care este fundamentat în însuși modul de viață aș Treimii, prezent în Biserică”.

„- Da, fără catehizare, misiunea Bisericii va fi mereu și mereu confruntată cu aceste fenomene care vizează, în primul rând, interiorul spațiului ei pastoral-misionar. În cazul în care credincioșii ortodocși nu sunt inițiați și întăriți în tainele credinței lor, vor fi ca niște frunze în calea vântului în fața acestor fenomene, duși de ici colo, fără a fi statornici. ... Ca să căștige confruntarea cu postmodernitatea, Biserica Ortodoxă trebuie să intensifice în mod real contribuția laicatului la misiunea ei. Valorile Ortodoxiei vor ajunge, masiv și foarte repede, prin laici, în societate, în lume”[4].

„Dar apostolicitatea Bisericii nu ne transmite numai pe Hristos, așa cum L-au văzut apostolii în urmă cu două milenii, ci ne transmite și faptul că Același Hristos este prezent mereu și lucrător în viața și misiunea ei, începând de la Cincizecime”[5].

Ținând cont de felul în care lumea trăiește, atât întrebarea reporterului, cât și răspunsul sunt frapante: „ – Credeți într-o revenire a martirajului, dat fiind contextul, care nu mai este unul creștin, ci, mai degrabă, neopăgân? – Totul este posibil în viitor! Cred că creștinii vor fi supuși la presiuni economice, politice, tehnice, științifice și religioase tot mai puternice. Vor trebui să mărturisească până la capăt pe Cel ce este Viața lumii, pe Hristos”[6].

Părintele Dumitru Popescu are și un text care ni se potrivește bine nouă celor din diaspora; este vorba de deschiderea care ni se cere către ceilalți: „De aceea, o Biserică, care face abstracție de divinitatea lui Hristos, riscă să se închidă în propria ei cultură națională și să devină intransigentă în misiunea ei și chiar fanatică, vis-a-vis de cultura altor popoare, după cum o Biserică, care face abstrație de umanitatea lui Hristos, riscă să planeze deasupra omului și lumii, fără să reușească să vină într-o apropiere maximă de ei, într-un context dat ...”[7].

Cu referire la diferitele forme de cultură care există și la aspectele pozitive care trebuie folosite creator de Biserică în misiunea ei, Părinții Biserici au folosit principiul selecției și perspectiva Revelației – și avem exemplul Sfântului Vasile cel Mare – când s-au raportat la cultura vremii lor, reușind o adevărată revoluție culturală, care rămâne valabilă până astăzi[8].

În volum găsim și esență de spiritualitate patristică raportată la o făptuire ilogică a omului din săptămâna de ieri, de azi, ..., „care caută să domine forțele iraționale din trup, prin disciplină și constrângere exterioară, însă aceste forțe iraționale tind să domine din interior ființa  umană, tot mai mult. Violența, drogurile, injustiția, erotismul, intoleranța, fanatismul sunt manifestări ale acestor forțe care scapă de sub control și atrag pe om la acțiuni josnice. Peste toate acestea, psihanaliza contemporană vine și propune necesitate defulării, care face și mai anevoioasă dominarea subconștientului uman ... De aceea, este necesar ca în acest punct Biserica să arate lumii că, fără puterea unificatoare a harului lui Hristos, omul nu va putea să învingă niciodată forțele iraționale prezente în el[9].

De aceea, autorul atrage atenția că „Transcendentul, în sens necreștin, de influență sincretistă, orientală, este creat, nu necreat, este panteist. Modernitatea a introdus trei mutații care sunt valabile sau sunt preluate și în cultura contemporană: Prima mutație constă în transferul centrului de greutate al lumii de la Dumnezeu la om, omul devenind măsură a tuturor lucrurilor, autonom și autosuficient și, implicit, idolatru. A doua mutație constă în separația artificială între domeniul public și cel privat, care se manifestă prin tendința de a elimina religia din viața socială și de a transforma societatea într-un spațiu cu preocupări preponderent economice și politice. A treia mutație constă într-o altă separare, și anume în separarea omului de natura înconjurătoare[10].

Domnul conferențiar doctor Cristinel Ioja adresează o întrebare deosebit de actuală și tranșantă: „- Părinte profesor, în ce măsură Biserica Ortodoxă reușește în misunea ei să exprime adevărul Revelației despre care am vorbit, într-o lume secularizată și globalizată? Are lumea secularizată de azi vreo deschidere spre acest Adevăr, l-a sesizat, măcar și nedeslușit total, undeva, sau Biserica Ortodoxă în misunea ei aduce lucruri noi pentru o epocă postmodernă, caracterizată de unii gânditori ca fiind, fie post-creștină, fie post-umană?[11] Răspunsul este de doritsă fie căutat de fiecare dintre cei interesați, cu adevărat, în lectura cărții.

„Apologetica ortodoxă trebuie să se desfășoare în spațiul parohiilor, al misiunii și al pastorației din parohiile noastre, unde circulă tot felul de concepții străine de duhul Ortodoxiei și unde oamenii debusolați ..., au nevoie de un răspuns nu doar spiritual, ci adesea și rațional, pentru a depăși dilemele și situațiile în care sunt puși, atât prin invazia fără discernământ a tehnici, cât și prin invazia fără discernământ a altor concepții religioase, filosofice, materialiste, spiritualiste, ș.a. - În  primul rând, apologeții trebuie să interpreteze biblic și patristic descoperirile epocale din domeniul științei, având ca punct central raționalitatea creației și conceptul de Logos. După aceea, este foarte important să descoperim rădăcinile secularizării, prin intensificarea raportului dintre teologie și filosofie, având în vedere evoluția istorică a acestui raport,, din antichitate până în epoca postmodernă. De asemenea, trebuie să se abordeze problema raportului dintre arta profană și cea bisericească,, tocami pentru a propune, într-o lume obsedată de senzualitate și pornografie, dimensiunea duhovnicească a vieții creștine și a iconografiei răsăritene, trupul transfigurat, viziunea învierii trupului. Dar să știți că este o apologetică – poate este impropriu spus – pe care trebuie să o afirmăm și în interiorul teologiei ortodoxe!”[12].

Așadar, părintele Dumitru Popescu are în vedere necesitatea informării continue, a realizării sintezelor dintre domeniile științei, a trăirii duhovnicești, și, de aici, implicit, se realizează mărturisirea de credință și de viață autentică atât în Biserică, cât și în afara Bisericii, a comunității, a lăcașului de cult.

Nădăjduim că cele scrise mai sus sunt câteva argumente determinante spre o lectură edificatoare pentru slujirea fiecăruia dinte noi în Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească (Catholică) și Apostolească.

Departamentul Misiunii al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei,

Preot Crsitian Prilipceanu

 


[1]Pr. Prof. Acad. Dumitru Popescu, Hristos, Biserică, Misiune, Revelanța misiunii Bisericii în lumea contemporană, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galați, 2011, p. 5.

[2]Ibidem, p. 12.

[3]Ibidem, p. 34.

[4]Ibidem, pp. 132-133.

[5]Ibidem, p. 166.

[6]Ibidem, p. 37.

[7]Ibidem, p. 43.

[8]Ibidem, p. 49.

[9]Ibidem, p. 51.

[10]Ibidem, p. 53.

[11]Ibidem, p. 54.

[12]Ibidem, pp. 121-122.

 

Căutare

Apostolia

FTOUB Roma

Instagram

    5 X 1000

     

    Catedrala Neamului

    construimcatedrala.ro

    Tinerii ortodocși

    Nepsis

    Reportaje EORI

     
     

    Vă Recomandăm

    Agenda/Diario pentru tine!ri 2019/2020

     

     

    Numărul total de vizitatori

    11780627