“Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.”

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

Centrul de Pelerinaje Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Pelerinaj la Sfântul Munte Athos

 

Din pronie dumnezeiască și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în perioada 8-13 mai 2015, un grup de trei preoți și nouă credincioși din Parohia „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Carrara, Parohia „Sfânta  Parascheva Romana” din Gaeta și Parohia „Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie” din Legnago au uitat pentru o săptămână de grijile cotidiene in cadrul unui pelerinaj la Tesalonic și Sfântul Munte Athos. Printre obiectivele vizitate, amintim:

Tesalonic și împrejurimi: biserica Sfântului Dimitrie în care se păstrează trei sfinte moaște: Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sfânta Muceniță Anisia și Sfântul Grigorie din Creta. Biserica Sfânta Teodora și Sfântul David în care se găsesc moaștele lor; biserica mănăstirii Sfânta Anastasia.

Athos: Din Ouranopolis, pornim cu vaporul spre  portul Iovanița. Apoi plecăm cu microbuzul la mănăstirea sârbească Hilandar, unde ajungem după doua ore. Aici ne închinăm la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Triherusa (Cea cu Trei mâini) și la mormântul Sfântului Simeon, aflat în biserică, unde în chip minunat a răsărit o viță de vie (care există și astăzi) ai cărei struguri sunt tămăduitori pentru femeile care nu pot dobândi prunci, dezlegându-le de nerodirea pântecelui. Mănăstirea Esfigmenu, unde s-a închinoviat Sfântul Grigorie Palama, marea personalitate a isihasmului și arhiepiscop al Tesalonicului. Mănăstirea bulgărească Zografu unde ne închinăm la icoana nefăcută de mână a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. În naos, se păstrează o icoană a Sfântului Gheorghe, care aparținea domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt (+1504), iar în pridvor sunt pictați domnitorii Ștefan cel Mare, Alexandru Lăpușneanu și Vasile Lupu. Mănăstirea Constamonitu, în care se află icoana Maicii Domnului Odighitria, care se afla în Biserica Vlaherne din Constantinopol și care a fost dăruită mănăstirii de principesa Ana (1360). O altă icoană făcătoare de minuni este icoana  Maicii Domnului Antifonitria care, în urma rugăciunii chelarului mănăstirii, a umplut cu untdelemn un vas de trei sute de ocale. Mănăstirea Dochiaru - unde în pronaosul bisericii este pictat domnitorul Alexandru Lăpușneanu împreună cu soția sa Ruxandra și cu fiul lor Bogdan.Vizavi de intrarea în biserică se află coridorul care duce la trapeză. În partea dreaptă a coridorului, lângă trapeză, se află  icoana Maicii Domnului Grabnic-ascultătoarea. Apoi, pornim pe jos spre mănăstirea Xenofont, în care se păstrează o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și icoana Maicii Domnului Odighitria - care se afla în Mănăstirea Vatoped, dar s-a mutat în chip minunat în mănăstirea Xenofont. La amiază, pornim spre mănăstirea Vatoped. Când ajungem la această mănăstire, aflăm că aici se găsesc cele mai multe icoane ale Născătoarei, făcătoare de minuni din Sfântul Munte. Odorul cel mai de preț al mănăstirii: Sfântul Brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Este singurul obiect al Maicii Domnului care se mai păstrează. Aici înnoptăm, iar a doua zi participăm la sfintele slujbe și primim un cuvânt de învățătură de la Părintele Chiril care ne atrăgea atentia să căutăm în vremurile acestea rugăciunea și trezvia. Rugăciunea luminează mintea, iar viața spirituală este ca o spirală, urcând ajungi în Rai, coborând ajungi în iad. La întrebarea unui tânăr  -"cum să întemeieze o familie?" -, părintele a răspuns: "pe biroul Maicii Domnului sunt un vraf de scrisori de la băieți buni care caută fete bune și de la fete bune care caută băieți buni".

De aici plecăm cu microbuzul spre mănăstirea Sfântul Pantelimon, în care se păstrează, într-o cameră, moaștele mai multor sfinți. Am recunoscut Rusia la Sfântul Pantelimon. Domnitorul Scarlat Calimah al Moldovei a ridicat între anii 1812-1821 din temelii actuala biserică, potrivit inscripției de deasupra intrării în pridvor. Schitul Sfântul Andrei unde se păstrează osul frunții Sf. Apostol Andrei cu bună mireasmă. Schitul Proorocului Ilie impresionează prin mărimea și frumusețea bisericii lui. În interiorul bisericii, privirea închinătorului este atrasă de uriașa catapeteasmă din lemn aurit și de raclele cu Sfinte Moaște. Mănăstirea Pantocrator  - aici se află două icoane făcătoare de minuni, cea a Maicii Domnului Gherontissa (Stareța) și cea a Sfântului Gheorghe Faneromenos (cel ce s-a arătat). În pronaos, se află pictura Deisis, cea mai mare din Sfântul Munte. Mănăstirea Stavronikita - pe iconostas, în partea dreaptă se află icoana Sfântului Nicolae, care a fost scoasă din mare cu mrejele pescarilor mănăstirii. Este lucrată în mozaic și atunci când a fost scoasă din mare avea lipită de fruntea sfântului, în locul unde astăzi se vede o rană, o scoică. Urcăm coline și coborâm vâlcele printre măslini și portocali și ajungem la mănăstirea Iviron în care se află icoana Născătoarei de Dumnezeu - Portărița. Această icoană minunată este socotită a fi cea mai vestită din întreg Sfântul Munte. Cea mai mare procesiune cu icoana se face a treia zi de Paști. În biserica mare se află o încăpere cu cele mai multe sfinte moaște expuse din Sfântul Munte. Pridvorul are cea mai complexă reprezentare a celor șapte Sinoade Ecumenice. Mănăstirea Filoteiu cu icoana Maicii Domnului Dulcea-sărutare, care are pe spatele ei Răstignirea. Mănăstirea Karakalu a fost refăcută în secolul al XVI-lea de domnitorul român Petru Rareș, când s-a construit și biserica mănăstirii între anii 1548-1563. Schitul Lacu adăpostește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului - Lacuschitiotisa. Aici am înnoptat, iar a doua zi am participat la Sfânta Liturghie. De aici am plecat cu microbuzul spre Karyes, capitala balcanică, dacă nu chiar și europeană, cu cea mai mare longevitate. Mergând pe jos, am vizitat biserica Protaton. Aici se află cea mai renumită icoană din Sfântul Munte Axion Estin. Atunci când această icoană iese din Sfântul Munte, i se acordă cinste întocmai ca unui șef de stat. Vestitul maestru Emanuel Panselin (secolul XVI) a lăsat o operă artistică nepieritoare la biserica Protaton. Mănăstirea Cutlumuș - unde se găsește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Ocrotitoare nebiruită. La chilia Panaguda a mănăstirii a trăit ultimii ani ai vieții sale Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul. Am luat binecuvântare de la Părintele Gavriil, ucenicul Sfântului Paisie. La Chilia românească Sfântul Gheorghe din Kapsala am fost întâmpinați de Părintele Petroniu care ne-a servit cu apă rece, ouzo și rahat de vanilie. La această chilie poposea adeseori și Părintele Arsenie Boca. Ușa bisericii este sculptată din lemn masiv și are reprezentată pe ea harta României cu stemele voievodale. Turnul Morfono - în acest loc se afla Mănăstirea Amalfiniților, una dintre cele mai vechi mănăstiri atthonite, care a fost întemeiată în 985 de ucenicul Sfântului Atanasie, Benevento. În mănăstire louiau monahi benedictini din Amalfi, oraș aflat în Italia, la sud de Napoli. Părăsirea ei de către monahi este legată de Schisma din 1054. Din vechea mănăstire a rămas numai turnul ei. Am băut apă și dintr-un pârâiaș cu matca adâncă, ce coboară aproape vertical în mare pe la mijlocul muntelui. Acesta este aghiazma Sfântului Atanasie Athonitul. Apa pârâului are până astăzi puteri miraculoase. Mănăstirea Lavra, cea mai renumită dintre toate mănăstirile Athosului prin vechimea, bogăția și importanța ei în trecut. 60 de Sfinți ai Bisericii au trăit o perioadă de timp în mănăstire sau în schiturile și în chiliile ei. Aici se găsesc două icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, Iconoama și Kukuzelisa. Schitul Prodromu - aici am înnoptat, iar a doua zi am participat la slujbele de noapte: Miezonoptică, Utrenie și Sf. Liturghie (în sobor). Comoara cea mai prețioasă a schitului este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită Prodromița, care s-a zugrăvit singură. Am făcut o drumeție și la peștera Sfântului Atanasie Athonitul, închinându-ne la cele două altare din interiorul ei.  Mănăstirea Sfântul Pavel - în locul mănăstirii de astăzi a Sfântului Pavel se afla în antichitate templul lui Apollon. Într-o chilie sihăstrească a mănăstirii, lângă mare, a pustnicit pentru o vreme arhimandritul Sofronie Saharov, ucenicul Sfântului Siluan Athonitul. Deosebit de valoroasă este icoana Maicii Domnului - Oglinda - care a aparținut împărătesei Teodora. Aici am participat la slujbele de noapte: Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie. Schitul Sfânta Ana unde se păstrează icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Prunca Maria și piciorul stâng al Sfintei Ana la care se puteau vedea tendoanele, glezna și degetele. Candela din fața ușilor împărătești s-a mișcat de mai multe ori singură, în forma crucii (anul 2013). Sfânta Ana Mică - este alcătuită din șapte chilii și aparține de Schitul Sfânta Ana.

Concluzie: “Lumea asta întreagă, dacă se mai ține și nu cade sub blesteme e fiindcă se sprijină pe rugăciunile Muntelui Sfânt. Pe când lumea stă la adâncul nopții, culcată în moliciunea patului, în dulceața somnului și furii și răii și tâlharii blestemățesc și desfrânații se îndulcesc stricat din poftele spurcate, Muntele stă treaz și se închină și bate mătănii cu oftări” - Ieroschim. Daniil (Sandu) Tudor de la Rarău.

„Nici un alt popor ostoitor nu a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii” (Porfirii Uspenski).

Pentru reușita acestui frumos pelerinaj vreau să aduc mulțumirile mele  Preasfințitului Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, Doamnei Aurelia Dringo, responsabila Centrului de Pelerinaje, Domnului Mihail, Părintelui Ignatie, Părintelui Iezechiel - ghizii noștri pe tot parcursul pelerinajului din Grecia.

 

 

Mai multe fotografii găsiți aici