"Să vă iubiți unul pe altul precum Eu v-am iubit pe voi." (Ioan 13, 34)

Început de An bisericesc și omagierea satului românesc în Parohia ”Sf. Mc. Agata” din Catania în Sicilia

După cum se știe, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca 2019 să fie anul omagial al satului românesc. De aceea în Parohia Ortodoxă Română”Sf. Mc. Agata” de la Catania, din Sicilia, părintele paroh Mihai-Gabriel Ichim a organizat un dublu eveniment în cadrul ZILELOR LIMBII ROMÂNE: FESTIVALUL PORTULUI POPULAR ROMÂNESC și FESTIVALUL LIMBA NOASTRĂ-I O COMOARĂ.

 

Duminică de duminică credincioșii lasă casele lor, în care duc o viață pământească, pentru singurul loc ceresc de pe pământ: Casa Domnului.

Duminică, 1 septembrie, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei a sărbătorit pe ocrotitorul ei Sfântul Dionisie Exiguul sau cel smerit, sfânt stră-român ce a viețuit la Roma.

La Sfânta Liturghie, după primirea Sfintei Euharistii, dătătoare de viață veșnică, enoriașii au fost mângâiați și întăriți de mesajul Preasfințitului Siluan, adresat credincioșilor în pastorala de la începutul anului bisericesc.

 

În partea a doua a zilei, enoriașii au prezentat un spectacol artistic în curtea bisericii, împodobită cu numeroase obiecte populare și panouri cu fotografii.

Credincioșii din Catania, chiar dacă nu mai trăiesc în România, și-au păstrat dragostea pentru satul și biserica lor, și s-au pregătit din timp pentru această zi. 80 dintre ei au contribuit la realizarea unei impresionante expoziții cu fotografii ce înfățișează bisericile din satul în care s-au cununat și s-au botezat ei și copiii lor, drept mărturie pentru vrednicia preoților și gospodarilor ce au trăit pe acele meleaguri.

 

Festivalul LIMBA NOASTRĂ-I O COMOARĂ

 

În fiecare an, la sfârșit de august și început de septembrie, românii își sărbătoresc ...patria: Limba Română, căci așa cum spunea Nichita Stănescu: ”LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA”.

Enoriașii cei mici, ce trăiesc în Catania, învață multe lucruri frumoase la școala italiană, dar niciodată despre Ion Creangă și Mihai Eminescu.

De aceea în acest an, profesoara de la școala parohială, preoteasa Geta Ichim, a propus zece dintre cele mai importante povești și povestiri, despre satul românesc, spre a fi citite de părinți, acasă, copiilor lor.

Familiile cu copii au deschis în casele lor la Catania, în Sicilia, cartea de aur a literaturii române și seară de seară, timp de 2 săptămâni, părinții au lăsat deschisă ușa sufletului lor, prin care au pășit personajele principale ale basmelor copilăriei lor.

După ce au primit acești oaspeți în inimile lor, fiii și fiicele credincioșilor din parohie, au venit la sărbătoarea Limbii Române și au susținut un montaj artistic inspirat din poveștile: "Punguța cu doi bani", "Capra cu trei iezi", "Ursul păcălit de vulpe", ”Fata babei și fata moșneagului”, "Păcală și Tândală" și au prezentat eroii Ileana Cosânzeana și Făt Frumos din poveștile în care binele învinge întotdeauna.

În îndepărtata Sicilie au răsunat în cor glasurile micuților enoriași:

”Cucurigu, boieri mari

Dați punguța cu doi bani!”, cât și

”Trei iezi cucuieți,

Ușa mamii descuieți.”

Emoții, amintiri, zâmbete!

Pentru a cinsti limba și satul românesc, nici adulții parohiei nu s-au lăsat mai prejos.

Îndrumați de doamna preoteasă ei au realizat o frumoasă scenetă de teatru, inspirată de povestea ”Soacra cu trei nurori”, scrisă de Ion Creangă.

Umorul românesc caracteristic, a molipsit asistența și de această dată, aducând multă veselie în mijlocul românilor ce muncesc din greu în țări străine.

 

Festivalul Portului Popular Românesc

 

Zilele acestea, enoriașii Parohiei ”Sfânta Muceniță Agata” din Catania, și-au amintit de vechea ladă de zestre a bunicilor, bunici ce au trăit în satul românesc de altă dată. Așa au redescoperit covoarele, dantelele, cearceafurile, ștergarele și costumele frumos cusute ...cusute la lumina soarelui când aceste femei erau tinere și vesele sau mai târziu, când erau îmbătrânite de vreme, cu mâinile crăpate precum pământul, pe care îl munceau din zori până în noapte, sau cine știe...cusute poate la lumina lămpii...... doar Domnul mai știe acum, când toate sunt ”oale și ulcele...”

În dragostea cu care au meșteșugit cu ața și acul, cu războiul de țesut, cu andrelele sau iglița, mamele și bunicile au picurat tristetea, dorul, dragostea, ciuda, plânsul, dar și bucuria și nădejdea că Domnul Cel de sus, drăguțul, va avea grijă de toate.

Pentru a completa expoziția cu obiecte populare din curtea bisericii, credincioșii au adus oalele, butoiașele și străchinile ce au zburat cu avionul, sau au ajuns cu mașina personală sau autocarul, pe autostrăzile Europei, pentru a ajunge aici în Sicilia...o insulă la capătul lumii...

Ei și-au adus cele mai vechi rămășițe de acasă, din România, ce au aparținut odată, înaintașilor lor, de aceea au o mare valoare sentimentală.

Le-au adus de dragul vremurilor demult apuse, de dragul lui tătuca și al mămucăi, al moșilor lor, pe care nu-i mai pot atinge, nu-i mai pot îmbrățișa, nu-i mai pot vedea, căci ei toți s-au petrecut ...dincolo..acolo ”unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.”

Dar aceste obiecte pe care le-au făcut cu mâinile lor, rămase dincolo de timp, reușesc să reînvie toate amintirile din copilăria care nu întotdeauna a fost usoară poate, dar a fost o copilărie alături de cei dragi, în care cinstea, demnitatea, bunul simț și credința în Hristos erau legile după care se guverna satul românesc.

Prezenșa acestor adevărate odoare, îi aduce pe bunici și părinți prezenți printre ei, în viața de zi cu zi și-i ajută să se simtă protejați, pentru a avea curaj printre străini, pentru a rămâne români și ortodocși, deși trăiesc departe de Dunăre și munții Carpați, tocmai printre catolicii italieni.

Această sărbătoare a cinstirii tradițiilor românești a fost pregătită din timp la Catania.

Părinții copiilor ce frecventează biserica, au făcut din dragoste pentru ei, ceva ce le aduce aminte chiar de copilăria lor.

Unii chiar au adus o căsuță construită din carton, în miniatură, de 1,5 m înălțime, căsuță în care au putut intra pe ușă și au putut privi pe geam, toți copiii prezenți, așa cum și ei la rândul lor au privit pe geam odată, demult, frumoasele dealuri, munții și văile natale.

Chiar dacă au adus căsuța, înghesuiți în mașină, de la o distanță de 150 de km, oricât a fost de greu drumul, ei au făcut o mare bucurie tuturor copiilor care s-au jucat în ea.

O altă piesă importantă realizată de părinți pentru copii, a fost fântâna cu apa, unde micii enoriași s-au udat până la piele.

Hora, sârba, cântul, sarmalele, plăcintele și voia bună au întregit tabloul vieții satului românesc, care a fost sărbătorit cu mare bucurie de către toți enoriașii prezenți la biserică.

Fiecare a plecat în final acasă, cu un buchet de flori, flori ale nădejdii, dragostei și credinței, că va veni vremea când toți se vor întoarce din nou acasă în satul lor românesc.

”Sara pe deal buciumul sună cu jale,

Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,

Apele plâng, clar izvorând în fântâne;

Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.”

 

A consemnat preoteasa Geta Ichim

 

 

 

Căutare

{{#image}}
{{/image}}
{{text}} {{subtext}}

5X1000

 

 

FTOUB Roma

Apostolia

Reportaje EORI

 
 

Cuvânt bun

Sinaxar

Vizitatori pe site

2761171