Ziua limbii române – 31 august
„A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o zi de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numește iarbă, pentru mine arborele se numește arbore, malul se numește mal, iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă.” (Nichita Stănescu)
Limba română, sărbătorită la maturitate, are o istorie îndelungată. O limbă romanică, vorbită în principal în România şi Republica Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco – român, vorbit în România şi Republica Moldova precum şi în diaspora; 2) aromân, sau macedo – român, vorbit în comunitățile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3) megleno – român, un dialect aproape dispărut din nordul Greciei, şi 4) istro – român, de asemenea aproape dispărut, vorbit în peninsula Istria din Croația.
Limba română, singura limbă romanică din Europa de Est, a suportat mai multe influențe de-a lungul istoriei. Însă, a vorbi despre istoria unei limbi – în cazul de faţă, limba română, ar fi imposibil să nu te raportezi şi la istoria poporului român. Prima perioadă a limbii noastre este perioada dacică, dacii fiind prima civilizație care a trăit în zona în care se află acum România. (...) A doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de influență slavă, când în timpul secolului al 7-lea şi pe parcursul secolului al 9-lea, când au venit slavi în zona Daciei, influența fiind şi prin pronunția cuvintelor.
Cel mai vechi document scris în limba română, păstrat, este „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului” (1521), descoperită în 1894 în Arhivele Naționale ale județului Brașov unde se păstrează şi astăzi. Cea mai veche inscripție în aromână este datată la 1731.
Limba română a fost introdusă ca obligatorie, în actele de stat şi în ritualul religios, în timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 – 1653) în Moldova şi Matei Basarab (1632 – 1654) în Țara Românească. Prima gramatică românească se datorește lui Samuel Micu şi Gheorghe Șincai. Datează din anul 1780, se intitula „Elementa linguae daco – romanae sive valachicae” şi a fost tipărită la Viena. A urmat o perioadă de re-latinizare, spre secolul al 19 – lea. Pe la anul 1800, lingviștii români au lucrat pentru crearea unei limbi mai frumoase, nobile… prin anumite modificări, eliminând unele cuvinte dure, de origine slavă.
În prima jumătate a secolului al 19 – lea a început o perioadă de „iluminare” în România. Au fost traduse cărți ale unor scriitori din vest, ca: Racine, Moliere, Lamartine… În acea perioadă, scriitorul teoretician român, Ion Heliade Rădulescu şi-a scris opinia cu privire la purificarea limbii literare românești. El a vrut „să ne unim în scris şi să ne facem pentru noi înșine o limbă literară.” Mișcarea Heliade a început prin selectarea cuvintelor italiene şi eliminarea celor de limbă germană, rusă şi greacă. În 1828 el a scris: „Scrii să fii înțeles de către contemporanii tăi… Scriem pentru cei care trăiesc şi nu pentru cei morți.”
Despre prima școală de limbă română care avea ca scop, printre altele, să învețe 12 elevi „muzica evropenească”. Constantin Radovici Golescu, membru al „Societății literare”, a fost unul dintre promotorii artei şi liter aturii românești de la începutul veacului al XIX – lea, alături de Eliade şi Ion Câmpineanu. El a încercat să așeze școala românească pe alte precepte decât cele impuse de biserică, unde dascălii greci îi învățau pe copii psaltirea. Influențat de curentele postrevoluționare din Franța, unde fusese de câteva ori, el înființează pe moșia sa din satul Golești – Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori şi chiar de robi. Deschiderea școlii a avut loc la 1 mai 1826 şi aici se învăța româna, italiana, germana, latina, greaca şi alte materii. Elevii trăiau într-un internat sub supravegherea profesorilor lor.
La sfârșitul primului an de studiu, în loc de examen, elevii au jucat tragedia morală „Regulus”, realizând astfel un început de teatru românesc, după cum ne spune Pompiliu Eliade în „Histoire de l`esprit public en Roumanie.” Din aceeași sursă aflăm că, pe lângă școală, exista şi un taraf format din 12 copii de ţigani, care învățaseră acolo să cânte din vioară, flaut ş.a. Taraful învățăceilor din Golești n-a reușit să se apropie prea mult de „muzica evropenească”, cum dorea Golescu, dar a reușit să învețe să cânte.
Limba română din perioada modernă, ca toate limbile, împrumută multe cuvinte din alte limbi, în special din limba franceză. De la Revoluția din 1989, România a fost deschisă lumii întregi. Acum, limba română este influențată foarte mult (ca majoritatea țărilor europene) de limba engleză americană.
Limba română este, așa cum spunea Negruzzi, o pânză țesută cu multe fire diferite. Dar românii de astăzi au ajuns să accepte mai multe fire „grosiere”…
Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare şi influență slavă, limba română spune povestea unui popor de supraviețuitori.
Bibliografie: Mihai Ferăscu, Cine ştie…Răspunde!, EP, Bucureşti, 1972; linguistics.bzu.edu, Encyclopedia Britanica.
Legea nr. 53/2013 privind instituirea limbii române a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 145, din 19 martie 2013.
Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va fi marcată de către autoritățile şi instituțiile publice, de reprezentanțele diplomatice şi de institutele culturale ale României, care vor organiza programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate limbii române.
De asemenea, legea prevede ca Guvernul şi autoritățile administrației publice locale vor arbora drapelul României, se va intona imnul național şi se vor folosi sigiliile cu stema României.
LA MULȚI ANI, LIMBII ROMÂNE!
Lucreţia Berzintu
Sursa: https://www.napocanews.ro/2020/08/ziua-limbii-romane-31-august.html
