Alege limba:

Ziua drapelului național al României

 

Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu. – foto: ro.wikipedia.org

 

Încă din 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național. Afost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

Istoria drapelului național

Cele trei culori ale tricolorului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde încă din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparținut lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluției pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înăbușită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui, şi totuși, după 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiționat şi depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucureşti.

Istoria Drapelului Național începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă domnitorul Ţării Româneşti, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești şi oștirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roșu, iar cel al armatei trei: roșu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc.

În timpul Revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Național.

Tricolorul devenea astfel steagul național al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificație, roșul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăția ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărțite egal pentru a reprezenta principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.

Un alt moment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

 

Până în 1861 au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, cât şi tricolorul, iar în 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite.

Steagul Principatelor (1862) – foto – stiri.tvr.ro

Prin Constituția din 1866 s-a stabilit ordinea şi dispoziția verticala a culorilor: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roșul la margine.

După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen şi înfăptuirea României Mari în 1918, drapelul oficial a rămas în continuare cel tricolor, cu fâșiile dispuse vertical şi fără stemă în centru.

O dată cu instaurarea republicii au fost interzise toate însemnele regatului, drapelul Republicii Populare Române a rămas tot tricolorul, dar având în centru nou creata Stemă a Republicii.

Steagul Republicii Socialiste România (1865 – 1989) – foto – stiri.tvr.ro

Stema înfățișa: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română şi inițialele R. P. R. la capătul spicelor.

Din 1952, prin prevederile Constituției, în partea superioară a Stemei Republicii apare o stea roșie în cinci colțuri, iar din 1965, tricolorul a purtat Stema Republicii Socialiste România.

Drapelul României la Revoluția din 1989 – foto – stiri.tvr.ro

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, oamenii care au ieşit în stradă, încă din 17 decembrie la Timișoara, au tăiat sau au rupt de pe drapel Stema, dorind să scape de însemnele heraldice comuniste, lăsând astfel drapelele găurite.

Potrivit Constituției din 1991 drapelul național urma să nu mai conțină nici un element heraldic, o eventuala Stema urmând a fi folosită separat pentru însemnele oficiale.

Drapelul Național al României – foto – ro.wikipedia.org

Prin renunțarea la Stema comunistă, steagul tricolor a devenit însă aproape identic cu cel al statului Ciad, fapt interzis categoric de reglementările heraldice internaționale. (Drapelul Ciadului diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ceva mai închisă a fâșiei albastre, indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc).

România s-a plasat astfel, fără voie, în centrul unui scandal diplomatic a cărui rezolvare a fost amânata permanent, în ciuda nenumăratelor semnale negative primite din partea specialiștilor în vexilologie, știința care se ocupa cu studiul drapelelor naționale, deoarece legislația internațională interzice utilizarea aceluiași steag de către două țări. Steaguri similare cu tricolorul romanesc mai au Republica Moldova şi Andora, dar cu steme pe culoarea galbenă centrală.

Stema României – foto – ro.wikipedia.org

O eventuală nouă formă a drapelului național nu poate fi decisă decât printr-o noua Constituție. În iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constituției a adoptat un amendament la legea fundamentala prin care se introduce Stema Națională pe drapelul României. Stema va fi aceeași ca cea votata prin lege organică, în 1992.

Sursă: www.unitischimbam.ro

 

 

 

 

Alătură-te canalului de Telegram al EORI.

 

 

 

 
 

 

 
 

 

Asociația San Lorenzo dei Romeni ONLUS este o asociație social-filantropică, non profit și apolitică, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, care a fost înființată cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop SILUAN, în anul 2009.

 
 

 

 

 
 
 

 

 
 

Agenda/Diario pentru tine!ri 2021/2022

13231988