“Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.”

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

Centrul de Pelerinaje Sfinții Apostoli Petru și Pavel

 Pelerinaj în Grecia 1-4 iulie 2021

 

            Pelerinajul este o caracteristică mult iubită a creștinismului, lucru dovedit de impactul pe care l-au avut în viața duhovnicească anumite cărți precum: Pelerinajul Egeriei, Patericul Egiptean cu Apoftegmele Părinților, respectiv Pelerinul rus, pentru a cita numai câteva dintre ele. Toate sunt roadele unor călătorii duhovnicești în locuri mai depărtate sau mai apropiate pentru a găsi acel ceva sau pe pe acel cineva care să ne poată tămădui sufletește și trupește, care să ne poată mângâia în necazurile vieții și care să ne poată călăuzi căutarea duhovnicească înspre Împărăția lui Dumnezeu. Pentru fiecare din noi, asemenea Apostolului Natanail („vino și vezi”) Dumnezeu a rânduit și rânduiește întâmplări minunate prin care anumiți Sfinți ai Săi bineplăcuți intră în viețile noastre și le „iau în mâinile lor” (după cum le și cerem anumitor Sfinți în rugăciunile către ei). Ori citind despre ei, ori auzind despre minunile lor, suntem atrași către locurile unde odihnesc moaștele lor dorind să ne facem și noi părtași acelei mulțimi de oameni care înainte de noi i-au iubit, i-au cinstit și i-au pus ca ocrotitori și povățuitori familiilor lor.

          Unul din roadele minunate ale pelerinajelor este apropierea duhovniceacă care se lucrează între pelerinii ce vin din diferite părți ale țărilor de baștină sau din alte țări și cu altă etnie. Autocarele devin mănăstiri „ambulante” temporare transformând pelerinii în obști „a căror minte și inimă e una” și care „stăruie în învățătura Apostolilor, în rugăciune, în frângerea pâinii și în părtășie”. Asemenea chipului cercului duhovnicesc al Avvei Dorotei (cu Domnul în centru și creștinii pornind de la circumferință spre El)pelerinajul are darul dar și menirea de a ne apropia de Dumnezeul și în același timp de aproapele nostru. Multe legături duhovnicești trainice s-au construit în timpul pelerinajelor, ba chiar s-au întemeiat și familii, ai căror soți s-au întâlnit în cursul acestora.

          Pentru Episcopia noastră, datorită circumstanțelor cunoscute, acesta a fost primul pelerinaj din anul în curs și a fost organizat în Grecia în perioada 1-4 iulie, la dorința unor pelerini de a cerceta sau re-cerceta Sfinții lor dragi și apropiați.

          Am început călătoria duhovnicească la Mănăstirea din Nea Makri ce adăpostește moaștele Sf. Efrem cel Nou, binecunoscut creștinilor ortodocși de pretutindenea datorită mulțimii de minuni de tot felul pe care Sfântul le săvârșește grabnic, lucru care i-a și adus supranumele de super-grabnic-ajutător.

          De la el pașii noștri s-au îndreptat spre un locaș din apropiere mai puțin cunoscut pelerinilor: Mănăstirea Patocrator din Daou - Pendeli. Fondată în secolul al nouălea aceasta a avut tipicul nedormirii (adică al slujbelor neîncetate în biserică, la diferite altare) împrumutat de la celebra Mănăstire Studion din Constantinopol a Neadormiților (în grecește: a achimiților) și a fost „leagăn al spiritualității și sursă de inspirație națională și de trezie socială pentru întreaga Grecie care suferea sub jugul oprimării turcești.” În noaptea Sfintei Învieri din anul 1680 ultimii 179 de viețuitori ai Mănăstirii au murit mucenicește chiar după Dumnezeiasca Liturghie. Sfintele lor moaște au început să fie descoperite la începutul anilor ‘80, parte și la îndemnul înainte-văzătorului Sfânt Porfirie care se nevoia în apropiere.

          Am cercetat apoi Catedrala Arhiepiscopală din Atena, închinându-ne la moaștele Sfintei Filotheia din Atena, ocrotitoarea acestei cetăți și a locuitorilor ei atât în timpul vieții cât și, mai ales, după mutarea la veșnicele locașuri.

          De aici am făcut o scurtă deplasare în Atena pentru a ajunge la Biserica Sfântului Ioan Botezătorul care adăpostește o mică mare comoară, de mulți străini neștiută: moaștele Sfântului Nicolae Planas, minunatul și neobositul preot care timp de 50 de ani a slujit neîncetat Dumnezeiasca Liturghie, Dumnezeu păzindu-l pentru a nu fi niciodată bolnav. Este cunoscut ca și descoperitor și ocrotitor al căsătoriților.

          Apusul celei dintâi zile de pelerinaj ne-a aflat în Eghina, insula Sfântului Nectarie, care nu mai are nevoie de vreo prezentare. Smeritul și blândul Ierarh cel mult nedreptățit este de mai bine jumătate de veac cel mai cunoscut și mai iubit sfânt din Grecia, mulțimile de pelerini din întreaga lume ce vin aici sau trimit scrisori nelăsându-l să „șomeze” vreodată, după cum frumos s-a exprimat nu demult un mitropolit, urmărind minunile pe care Sfântul le lucrează zilnic în întreaga lume.

          Cea de a doua zi de pelerinaj a început tot aici, cu Dumnezeiasca Liturghie în biserica veche, urmată de închinarea la Sfintele Moaște, apoi la chilia Sfântului și terminând cu o rugă la racla Sfântului Nectarie din paraclisul bisericii noi.

          Am mers apoi în apropiere la micuța Mănăstire a Sfintei Ecaterina ce adăpostește două icoane făcătoare de minuni: una a Sfintei Ecaterina și o alta (unicat) a Sfântului Spiridon.

          Am lăsat Eghina deja cu dor de întoarcere, îndreptându-ne spre Mănăstirea Sfântului Patapie din Loutraki - Corint. Peștera Mănăstirii adăpostește moaștele întregi ale Sfântului Patapie, marele tămăduitor de boli, iar biserica capul Sfintei celei numite cu numele Răbdării: Ypomoni (a fost și ultima împărăteasă a Bizanțului). Sfânta este cunoscută mai puțin în afara Greciei dar aici este cunoscută ca cea care arată calea și tămăduiește boli. S-a descoperit mai ales taximetriștilor, care au și arătat chipul Sfintei care astăzi este reprezentat ca atare în icoana ei.

          De la Sfântul Patapie ne-am îndreptat spre Patra pentru o scurtă închinare la crucea și moaștele Sfântului Apostol Andrei, iar de acolo am purces spre port pentru a ne îmbarca spre vaporul ce avea să ne aducă spre înnoptare în insula Maicii Domnului și a Sfântului Gherasim: Kefalonia.

          A treia zi de pelerinaj a început cu o îndelungată și tihnită rugăciune la moaștele Sfântului Gherasim din Kefalonia, marele dușman al duhurilor întunericului dar blândul și mângâietorul Părinte al celor care-l cunosc și-i cer ajutorul cu credință. Este deja o tradiție printre creștinii ortodocși a cere ca binecuvântare pentru parohii și mănăstiri un „papuc” al Sfântului, alcătuit de maici și lăsat spre binecuvântare în racla Sfântului timp de 40 de zile.

          Da aici „pașii” noștri s-au îndreptat spre cele două bisericuțe parohiale apropiate, care adăpostesc cele două icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, biserici și icoane al căror praznic (Adormirea Maicii Domnului - 15 august) nu numai oamenii le cinstesc cu credincioșie ci și făpturile necuvântătoare și florile. Prima este icoana Maicii Domnului la al cărei praznic și la a căreia icoană se strâng șerpi binecuvântați (cu o cruce-bisericuță pe cap), blânzi și tămăduitori. A doua este icoana Maicii Domnului la al căreia pranzic crinii aduși cu aproape șase luni în urmă, de sărbătoarea Buneivestiri, și acum uscați și ofiliți, îmbobocesc și înfloresc în chip minunat…

          Seara celei de a treia zile ne-a aflat în insula Sfântului Ierarh Spiridon, marele făcător de minuni: Corfu (Kerkyra), îngenunchiați la racla sfintelor sale moaște.

          Ce de a patra (și ultima) zi de pelerinaj a început cu Dumnezeiasca Liturghie în biserica Sfântului Spiridon și a continuat cu celelalte două drumuri căutate de orice pelerin în Corfu: Mănăstirea Paleokastritsa cu icoanele ei făcătoare de minuni și Mănăstirea Sfintei Paraschevi, ce adăpostește mâna făcătoare de minuni a Sfintei și mâna Sfântului Iosif din Creta (Samakos), al cărui trup se găsește în insula Zakynthos.

          Cu aceste ultime binecuvântări s-a încheiat și scurta (dar îndelung dorita) noastră peregrinare prin Grecia, la o parte din Sfinții noștri dragi și iubiți…dorind să-i vedem sau să-i revedem cât mai curând și pe ceilalți, pentru a ne opri și a mai zăbovi un pic la umbra răcoritoare a dragostei lor… Grecia este într-adevăr o țară minunată, alcătuită parcă de Dumnezeu pentru a odihni trupul dar și sufletul omului. Este împodobită de Dumnezeu nu numai cu credința ortodoxă ci și cu frumuseți ale naturii cu greu de descris în cuvinte, ba chiar și în poze! Este un loc minunat în care chiar și omul fără căutări duhovnicești află ceva, află altceva…Însă pentru omul duhovnicesc care știe să-l contemple pe Dumnezeu și în lucrurile mâinilor Sale…Grecia este o „super ofertă de 2 în 1”!

          Maica Domnului să ne ocrotească pe toți cei pelerini și trecători pe acest pământ iar Sfinții să ne fie alături în toate zilele vieții noastre!