Serbarea „Răspunsul cel Bun” dedicată femeii creștine, în parohia Lucca
Nu descrie niciun cântec
Ce se naște dintr-un pântec.
Mamă, maică-ți mulțumesc
Pentru cele ce trăiesc -
Ție și lui Dumnezeu
Că-s aici, acum și eu!
Din mila și ajutorul lui Dumnezeu, în a patra Duminică a Postului Mare, Parohia Sfântul Antonie cel Mare din Lucca s-a bucUrat de o întâlnire plină de emoție, lumină și bucurie, eveniment intitulat „Răspunsul cel Bun”.
Momentul pregătit de copiii parohiei noastre a reprezentat un prinos de recunoștință adus lui Dumneze pentru Darul Vieții dat fiecăruia dintre noi. Am primit acest minunat dar prin Răspunsul cel Bun pe care mamele noastre l-au dat atunci când au fost chemate să fie împreună lucrătoare cu Dumnezeu, în cea mai frumoasă misiune, accea de a aduce Viața în lume.
Dumnezeu a dăruit inimii de mamă o parte din puterea Sa creatoare, făcând-o să zămislească și șoptindu-i tainic inimii ei să creasca rodul pântecelui pentru El.
Astfel, femeia este chemată să împrospăteze și să înfrumusețeze cu dragostea inimii ei Viața lumii, sentiment ce izvorăște din însăși dragostea lui Dumnezeu.
În încercarea de a contura identitatea femeii ca și mamă este clar că modelul suprem este acela al Maicii Domnului .
Așa cum Maica Domnului s-a deschis lucrării Duhului Sfânt în ea, prin Răspunsul cel Bun dat la chemarea lui Dumnezeu „ Iată Roaba Domnului, Fie Mie după Cuvântul tău.” (Luca 1,38), oare nu suntem și noi invitați zilnic să dăm Răspunsul cel Bun la chemarea lui Dumnezeu de a conlucra cu el?
Nu putem fi mame, soții, soți, profesioniști, profesori, bunici, preoți, preotese dacă nu ne deschidem și noi la lucrarea pe care vrea Domnul să o facă cu fiecare dintre noi. Povestea fiecăruia dintre noi începe cu încrederea că evenimentele ajung la noi cu voia lui Dumnezeu, inima noastră se lărgește numai prin primirea voii lui Dumnezeu.
Invitația Domnului nu este întotdeauna una ușoară: iată, suntem chemați să fim părinți de copii bolnavi, părinți de adolescenți rebeli, să jerfim mult prin muncă grea pentru a ne câștiga traiul, să ducem boli grele, să ducem crucea de a nu avea copii, de a trăi durerea pierderii unui copil, a unui părinte sau a unui soț, de a trăi în singurătate. Însăși Maica Domnului primește să poarte în pântece pe Fiul lui Dumnezeu într-o conjunctură socială grea, dat fiind faptul că femeile care rămâneau însărcinate nefiind căsătorite erau ucise cu pietre.
Într-o vreme în care toată forța și energia părinților se concentrează pe educația copiilor și pe viitorul lor, prea puțini dintre noi ne mai gândim și la creșterea spirituală a odraslelor noastre. Însă istoria Bisericii ne demonstrează că au existat exemple de părinți care și-au dorit și și-au purtat copiii pe cărarea sfințeniei și avem nădejdea că mai există încă astfel de părinți.
De aceea perechi de mamă- fiică au prezentat modele de mame creștine: Sfânta Antuza, mama Sfantului Ioan Gură de Aur, Sfânta Emilia, mama Sfântului Vasile cel Mare, Sfânta Nona, mama Sfântului Grigore Teologul, Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin și Sfânta Ipomoni, prințesă, împărăteasă, monahie și mamă de opt copii.
Întâlnirea a fost una plină de emoție, pentru că prin cânt și vers, copiii au reușit să declanșeze în sufletele celor care au participat dorul de mamă, de copilăria fără griji, dar mai ales multă recunoștință pentru că sunt. Cântecele pline de semnificații dedicate femeii creștine și primăverii au fost acompaniate instrumental de grupul de chitariști din parohie.
Astfel tinerii membri ai comunității noastre au încercat prin cânt și poezie să aducă o fărâmă de mângâire și bucurie mamelor și femeilor creștine. Este, cu siguranță, un gest mic în comparație cu jertfa mamelor, dar vine dintr-un adânc de suflet de copil, care încă mai păstrează nealterat Chipul lui Dumnezeu.
Slavă lui Dumnezeu pentru Darul Vieții primit prin mamele noastre, deoarece noi Suntem pentru că ele au știut să dea Răspunsul cel Bun.
Binecuvântate fiți, femei creștine!
A consemnat, preoteasa Delia MARINA-FIȚ
