„O punte între rădăcini și viitor”: Parlamentul Italiei a votat în unanimitate acordul cu Episcopia Ortodoxă Română
Ziua de 12 februarie 2026 marchează un moment istoric sub cupola Palatului Montecitorio. Camera Deputaților a aprobat, cu 268 de voturi pentru și niciunul împotrivă, legea „Intesa” (A.C. 2396), care recunoaște oficial drepturile și rolul comunității românești în Italia.
Dincolo de aspectele tehnice, discursurile liderilor politici italieni, rostite înaintea votului final, oferă o perspectivă emoționantă și plină de respect asupra modului în care suntem priviți astăzi în „Peninsulă”.
1. O comunitate care „construiește” Italia
Politicienii din toate partidele au subliniat că românii sunt un motor esențial pentru țară. Fabrizio Comba (Fratelli d'Italia) a declarat că această lege are un impact pozitiv asupra vieților a peste un milion de oameni care:
„trăiesc, muncesc și contribuie la dezvoltarea țării noastre, în fiecare zi”.
La rândul său, Gianangelo Bof (Lega) a confirmat cele spuse mai sus, numind comunitatea română:
„o realitate în țara noastră... un milion de oameni care contribuie la creșterea țării noastre”.
2. De la „invadatori” la frați: O integrare exemplară
Un moment remarcabil a fost discursul lui Paolo Ciani (Partito Democratico) care a amintit de vremurile dificile de acum 20 de ani. El a menționat că, deși în 2008 unii îi descriau pe români drept „invadatori barbari”, astăzi realitatea este complet opusă:
„Comunitatea românească este foarte bine integrată și răspândită în întreaga noastră țară... Biserica Ortodoxă Română nu este un fenomen abstract, este alcătuită din parohii active ce oferă servicii concrete pentru familii”.
3. O legătură de sânge și istorie
Politicienii italieni au invocat adesea rădăcinile latine comune. Paolo Ciani a amintit de simbolul Columnei lui Traian, unde istoria Romei antice se întâlnește cu cea a Daciei, numind comunitatea română:
„o punte între Orient și Occident”.
Fabrizio Comba a adăugat faptul că cele două țări sunt legate de:
„afinități culturale, lingvistice și civile... Italia poate fi o casă primitoare, capabilă să valorifice comunitățile care contribuie la progresul său”.
4. Recunoașterea valorilor spirituale
Pentru Raffaele Bruno (Movimento 5 Stelle), acest acord este o recunoaștere a unei prezențe „vii și responsabile”. El a subliniat că:
„Întâlnirea dintre stat și confesiunile religioase poate fi un teren fertil pentru cooperare... este o punte între rădăcini și viitor, între identitate și integrare”.
5. Egalitate și demnitate
Antonio D'Alessio (Azione) a punctat faptul că statul italian recunoaște acum demnitatea egală a credincioșilor români:
„Nu este posibil să se atribuie privilegii sau să se penalizeze o biserică, în comparație cu altele... fiecare religie trebuie să aibă o demnitate egală”.
Concluzie
Votul final a fost însoțit de aplauze prelungite, în special la adresa delegației române conduse de Ambasadoarea Gabriela Dancău, prezentă în tribune. Mesajul politicienilor de la Roma este unul de unitate: românii nu sunt doar „străini”, ci parteneri strategici și prieteni care fac Italia mai bogată cultural și spiritual.
