Două Săptămâni de aleasă hrană duhovnicească – Săptămânile Misiunii în Episcopia Ortodoxă Română a Italiei
Această activitate a debutat pe data de 01 noiembrie prin conferința Preasfințitului Părinte Episcop Siluan „Sugestii pastorale la începutul Săptămânii Misiunii în EORI”, unde am avut bucuria de a ne reaminti principiile slujirii, și anume, că Evanghelia pe care o propovăduim este „de la Dumnezeu, și nu după om” (Gal. 1,11; Rom. 2,16), că avem chemarea de a fi „lumină a lumii și sare a pământului” (Mat. 5,13-14), „că subiectul propovăduirii se cade să fie Persoana Mântuitorului Iisus Hristos” (1 Cor. 1,23; Col. 1,28), în jurul Căruia gravita viața primelor comunități de creștini; ei, săvârșeau laudele la templu, „dar frângeau pâinea în casă” (Fapt. 2,46) și „stăruiau în citirea și ascultarea cuvântului lui Dumnezeu” (Fapt. 2,42).
Preacuviosul părinte Ioan Harpa, starețul mănăstirii Popăuți din județul Botoșani, a conferențiat în a doua seară a lunii noiembrie, arătând că „harul sfântului Duh în viața noastră” este cel mai mare dar pe care Dumnezeu îl face credinciosului. Preacuvioșia sa a subliniat cât de importantă este rugăciunea ca și pregătire liturgică, spovedania prin care ne verificăm și ne analizăm pe noi înșine, misiunea mirenilor care transmit cuvântul primit în biserică, rolul și mijloacele prin care nașii de botez și de cununie se pot implica în viața finilor lor. Totodată, părintele ne-a mai recomandat spre lectură cartea „Preoți de mir adormiți întru Domnul” a părintelui Teodor M. Popescu, unde putem găsi modele de jertfire pe altarul slujirii.
Domnul Cristian Neguț, formator de opinie și arhitect soluții de formare adaptativă,ne-a întrebat în a treia seară a lui Brumar „De ce învățăm? Ce învățăm? Și Cum învățăm?”. El a făcut diferența dintre valorile care se pot schimba de la o generație la alta și virtuțile care sunt universale. Ne-a impulsionat să ne întrebăm asupra autenticității eroului nostru, să avem o ascultare activă, să practicăm un sistem de învățare pe termen lung.
Preacuviosul părinte Iulian Nistea, slujitor al Catedralei Mitropolitane pariziene și duhovnic a celor mai mulți tineri din frăția Nepsis din Franța, a evidențiat că autenticitatea misiunii ține de trăirea sau starea celor care au vocația de a fi slujitori consacrați sau mireni. În măsura în care „eu sunt piatră din zidul Bisericii lui Hristos” (1 Petr. 2,5), eu zidesc pe alții, eu ajut și susțin prin trăirea mea pe aproapele. De aici, se face ușor pasul la a-l invita pe celălalt ca vină și să vadă frumusețea Ortodoxiei. Având cele două principii ca temelie a viețuirii, se poate lua în calcul „propovăduirea” ca și mandat apostolic (Marcu 16, 15). Părintele ne-a mai bucurat cu lectura unei părți a Epistolei către Diognet, care, deși este de o vechime apostolică, ea arată și astăzi ce sunt creștinii pentru societatea în care trăiesc.
Părintele doctor Florin Stan, protopopul Lăpușului, prin prelegerea „Tinerețe, vârstă a bucuriei în Dumnezeu”, a arătat că viețuirea în Biserică prin asumarea îndemnurilor evanghelice este garanția unei tinereți fără excese, a unei vieți echilibrate, care lucrează cele mai mari bucurii familiale și spirituale. Mesajul principal al Ortodoxiei este fundamentat, într-adevăr pe jertfă, dar aceasta aduce împlinirile cele mai mari cu putință fiecăruia din noi. Jertfa Crucii este urmată de bucuria Învierii; postirea este urmată de împărtășire; lectura de edificare. Părintele Florin, după ce a conturat felul de viață decadent și imoral al civilizației romane de la începutul creștinismului, a evidențiat superioritatea acestuia.
Domnul doctor Rareș Ionașcu, medic psihiatru, prin conferința legată de „Tămăduirea traumelor”, a arătat că rănile sufletului pot fi moștenite sau dobândite. Traumele psihice pot provoca modificări epigenetice care se transmit din generație în generație, cheie în care se înțelege și mesajul cărții „Povestea ta a început de mult. Cum să tămăduiești traumele familiale moștenit”, autor Mark Wolynn. De obicei, un copil poate dezvolta cinci tipuri de atașament: pedepsitor, tiranizând pe alții; protector, când se preia rolul părinților; de victimă, când, deschis, se renunță la nevoile sale și se consideră destinatarul tuturor nedreptăților; de seducător și manipulator; de atașament și retragere în sine. În vederea unei tămăduiri spirituale se recomandă Seminarul Iertării, care cuprinde: spovedania sinceră și asumarea erorilor personale; cunoașterea rănilor interioare și refacerea legăturii cu cel care ne-a rănit; rugăciunea trăită; lucrul manual, exercițiul fizic; ieșirea din izolare, lectura Scripturilor.
Părintele Ciprian Grădinarua prezentat în penultima conferință viața parohiei sale și felul în care membrii comunității de la Louvain au înțeles să trăiască autentic. El a subliniat imperios că numai prezența reală a lui Hristos în sufletul omului poate fi temelia unei vieți pline de harul sfântului Duh. Enoriașii sunt pecetea preoției noastre; astfel, creștinii au o credință neabătută în pronia lui Dumnezeu, atât cât au fost imprimați de viața liturgică și socială a parohiei. La întrebarea „De ce adolescenții se îndepărtează de Biserică?”, părintele a răspuns că mai întâi este vorba de inconsecvența părinților și a rudelor în viața duhovnicească; apoi, este problema anturajului; apoi, lipsa activităților și a timpului dedicat lor. Specifică acestei comunități este rugăciunea continuă, prin care se încearcă să se ajute frații care trec prin diferite necazuri și să se întărească novicii.
Preasfințitul Părinte Episcop Atanasie de Bogdania, arhiereul vicar al Episcopiei, a încheiat Cele Două Săptămâni ale Misiunii prin conferința „Exigențele pastorației în EORI. Între experiența celor 13 ani de la înființarea EORI și situația actuală a comunităților”. Preasfinția Sa a realizat o sinteză istorică a prezenței ortodoxe grecești, sârbe, rusești și române în Peninsulă, apoi a vorbit despre nașterea primelor parohii, ca mai apoi să se axeze pe viața sacramentală, pe bucuria de a-L regăsi și trăi pe Domnul în diasporă, aici, departe de casă, unde numai El are ureche de auzit necazul și inimă de a simți boala credincioșilor. Comunitățile monastice și cele parohiale au vocația de a fi „acasă” pentru oricine caută bucuria și împlinirea ca om, căci numai pe măsura simțirii din ce în ce mai profunde a Evangheliei, noi ne deschidem inima, ne apropiem sincer unii de alții și împreună călătorim spre Înviere.
Prin prezența monahilor, a părinților de mir și a mirenilor ca vorbitori în aceste două Săptămâni de Misiune am încercat să răspundem nevoilor duhovnicești, de comunicare, de învățare, de împlinire a credincioșilor din Peninsulă și din afară ei. De aceea, mulțumim Preasfințiților Părinți Episcopi, Precuvioșilor Părinți Ieromonahi, Preacucernicilor Părinți Mireni și fraților mireni care au răspuns invitațiilor noastre.
Îl slăvim pe bunul Dumnezeu pentru pronia care ne-a arătat-o prin buna desfășurare a acestui eveniment și-L rugăm să ne adumbrească dea-pururi cu harul Său!
A consemnat, pr. dr. Cristian Prilipceanu, Coordonatorul Departamentului Misiunii din EORI
