Preacucernice Părinte Alexandru,
Cucernică Doamnă Preoteasă,
Îndoliată Familie,
Am aflat, cu întristare, de trecerea în veșnicie a roabei lui Dumnezeu Florica, bunica părintelui Alexandru și rudenia voastră.
Despărțirea de cei dragi aduce întristare, dar rămân momentele petrecute alături de ei și speranța revederii, în veșnicia Domnului. De la bunica Florica rămân, celor ce au cunoscut-o și îndrăgit-o, nu doar amintiri, ci comoara iubirii, a blândeții și a înțelepciunii ei, ce va străbate timpul și va dăinui în inimile celor ce o vor pomeni.
Sfântul Apostol Pavel ne întărește, amintindu-ne că moartea nu mai are ultimul cuvânt: „Căci, precum în Adam toți mor, așa și în Hristos toți vor învia” (I Corinteni 15, 22). Domnul Însuși S-a făcut înaintemergător al nostru, trecând dincolo de catapeteasmă și biruind moartea prin iubirea și jertfa Sa. Astfel, sfârșitul existenței pământești devine pentru noi o naștere în viața cea veșnică.
Uniți în rugăciune, împreună cu toți clericii, monahii și credincioșii din eparhia noastră, cerem Mântuitorului Hristos, Cel înviat din morți, să ierte sufletul roabei Sale, Florica, și să îl odihnească în lumina veșnică a Împărăției Sale.
Cu arhierească binecuvântare și cu părintească îmbrățișare pentru familia îndoliată,
† Episcopul SILUAN
al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.
