Preacucernice Părinte Gabriel,
Cucernică Doamnă Preoteasă,
Îndoliată Familie,
Am aflat, cu întristare, de trecerea în veșnicie a robului lui Dumnezeu Vasile, tatăl părintelui Gabriel și rudenia voastră.
Despărțirea de cei dragi vine mereu cu multă întristare, cu atât mai mult când ne despărțim de părinții noștri. Tatăl este un sprijin pentru familie, un model de viață, un izvor de iubire și de înțelepciune, virtuți de care a dat dovadă și fratele Vasile.
Sfântul Apostol Pavel ne amintește că întristarea noastră nu trebuie să fie ca și a celor care nu au nădejde, “Pentru că de credem că Iisus a murit și a înviat, tot așa credem că Dumnezeu pe cei adormiți întru Iisus îi va aduce împreună cu El”(I Tes.4,14). Moartea, ca sfârșitul existenței noastre pe pământ, prin puterea lui Dumnezeu, de la învierea lui Hristos, nu mai este moarte ci o naștere în veșnicie, întru cele de sus.
Rugăciunea este un balsam atât pentru sufletul celui ce se roagă, cât și pentru sufletul celui adormit. Ea păstrează o legătură vie cu cei trecuți la viața veșnică, astfel că devine o întărire și o mângâiere în momentele grele de încercare.
Uniți în rugăciune, împreună cu toți clericii, monahii și credincioșii din eparhia noastră, cerem Mântuitorului Hristos, Cel înviat din morți, să ierte sufletul robului Său, Vasile, și să îl odihnească în lumina veșnică a Împărăției Sale.
Adresăm condoleanțele noastre și gândul nostru de mângâiere întregii familii îndoliate,
Cu arhierească binecuvântare și cu părintească îmbrățișare pentru familia îndoliată,
† Episcopul SILUAN
al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.
