Cucernică Doamnă Preoteasă,
Preacucernice Părinte,
Îndoliată familie,
Am aflat, cu întristare, de trecerea la Domnul a roabei lui Dumnezeu, Sofica, mama doamnei preotese Claudia Ana și rudenia dumneavoastră.
Despărțirea de cea care a fost soție iubitoare, mamă jertfelnică și prietenă apropiată reprezintă o grea încercare pentru toți cei care au cunoscut-o, au prețuit-o și o poartă mai departe în inimă. Golul lăsat de plecarea dânsei nu se resimte doar prin lipsa prezenței fizice, ci mai ales prin tăcerea care se așază peste gesturile simple, peste cuvintele de mângâiere și peste căldura unei prezențe care a însoțit, firesc, viața de zi cu zi.
Pentru fiecare dintre noi, mama rămâne prima icoană vie a iubirii jertfelnice, a grijii necondiționate și a răbdării statornice, care nu așteaptă nimic în schimb. În ființa ei se întâlnesc blândețea și tăria, dăruirea de sine și discreția, trăite nu ca virtuți declarate, ci ca mod firesc de a fi. Prin nașterea trupească, mama devine împreună-lucrătoare cu Dumnezeu la aducerea unei vieți în lume, iar prin dragostea sa neobosită, prin mângâiere, sfat și rugăciune tainică, ia parte și la formarea lăuntrică a copilului, la modelarea conștiinței și la cultivarea virtuților care îi vor călăuzi pașii în viață.
Să nu uităm, însă, că această despărțire nu este una definitivă, ci doar vremelnică, iar durerea prezentului este luminată de făgăduința veșniciei. Creștinul nu privește moartea ca pe un sfârșit lipsit de sens, ci ca pe o trecere, ca pe o adormire întru nădejdea învierii. De aceea, Sfântul Apostol Petru ne îndeamnă, în a doua sa epistolă, să creștem în har și în cunoașterea Domnului nostru și Mântuitorului Iisus Hristos, să umblăm întru viață sfântă și cucernicie, să așteptăm și să grăbim venirea zilei Domnului. Să trăim, așadar, urmând acest îndemn, cu nădejdea reîntâlnirii, întru bucurie, cu roaba lui Dumnezeu Sofica, atunci când Domnul va rândui aceasta.
Uniți în rugăciune, împreună cu toți clericii, monahii și credincioșii din eparhia noastră, cerem Mântuitorului Hristos, Cel înviat din morți, să ierte sufletul roabei Sale, Sofica, și să-l odihnească în lumina veșnică a Împărăției Sale.
Transmitem condoleanțele noastre întregii familii, precum și tuturor celor care sunteți întristați de plecarea surorii noastre întru Hristos, Sofica, din viața aceasta.
Cu arhierească binecuvântare și părintească îmbrățișare,
† Episcopul Siluan
al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
